Reportajen: Selestinho Mani Falo
DILI (Lifaupress) Vise Primeiru Ministru Ministru Assuntu Koordenador Sosial no Ministeriu Dezenvolvimentu Rural no Habitasaun Komunitariu (VPM-MKAS, MDRHK-sigla Portuguesa), Mariano Asamani Sabino, Kinta-Feira, (13/06/2024), ensera formasaun nasional ba funsionariu iha salaun Timor Lodge, Comoro, Dili, atu fó apoiu desenvolvimentu rural iha aldeia.
Formandu funsionariu liu husi rekrutamentu hamutuk na’in 150 tuir ona formasaun ba materia 6 hanesan gricultura, peska no pekuariu, edukasaun, estatal no desentral, atu apoiu desenvolvimentu rural iha aldeia 70 hodi identifika potensia no problema ne’ebe kada aldeia no suku hasoru.

Vice Primeiro Ministro Ministro Asunto Koordenador Sosial e Ministro do Desenvolvimento Rural e Habitasaun Komunitaria (VPM-MCAS, MDRHC sigla portugés), Mariano Asamani Sabino hatete, formasaun durante loron 3 ho materia sira ne’ebe importante tebes atu nune’e formandu sira hatene sira nia papel tun ba tarenu liu-liu papel ministeriu nian, Vice Primeiro Ministro Ministro Asunto Koordenador Sosial e Ministro do Desenvolvimento Rural e Habitasaun Komunitaria (VPM-MKAS, MDRHC sigla portugés), Mariano Asamani Sabino, hatete ba jornalista sira iha salaun Timor Lodge, Comoro,Dili.
“Ministro do Desenvolvimento Rural e Habitasaun Komunitaria (mdrhk-sigla Portugés) ninia albun prinsipal mak oinsa hamenus kiak, iha produtividade ba rai no fatin ne’ebe mak ita iha atu eradika kiak no malnutrisaun atu halo kampu servisu iha terenu atu ema labele mai sidade. Formandu sira ne’e sai ajente ba mudansa lafasil, maibe ha’u fiar katak sira la’o hamutuk ho inan aman sira bele susesu”, Assanami dehan.
Nia informa, Tarjeitu ba Formandu sira sei tun-ba terenu iha semana ida ne’e nia laran atu identifika saida deit mak komunidade presiza atu halo, Ministeriu Agrikultura, Peskas, saúde no edukasaun prepara ona material atu distribui ba komunidade.
Enkuantu Formandu Funsionariu MDRHK area tekniku administrativu, Mario P. da Costa hatete, formasaun ne’e espesial ba membru MDRHK no mos hanesan kapasitasaun ida ba ami hotu atu ba respoonde komunidade sira nia preokuoasaun ne’ebe mak durante sira halerik.
“Ami nia area kobertura ne’e luan tebes laharee ba aspeitu ida deit no laiha definisaun, maibe aldeia sira neebe mak sai albun ami sei halo diskusaun ho presidente munisipu to’o autoridade lokal sira mak defini no hili programa saida mak sai preoridade iha area refere”, nia dehan.
Nia haktuir, atu muda mentalidade komunidade la’os fasil no servisu ida ne’ebe todan tebes, tanba ne’e presiza halo kolaborasaun entre Presidente munisipiu, autoridade lokal, inan aman no joventude sira.
“Ami nia esperansa katak laos ami mesak mak mudansa maibe ami fiar katak ami nia presensa iha munisipiu liu-liu aldeia, autoridade lokal sira kolabora hamutuk ho amiatu hola responsabilidade oinsa halo transformasaun nee labele iha deit area urbana maibe teneke iha mos area rural”, nia afirma.
Alende ne’e, formandu sira sei koloka ba aldeia 70 no tuir mai sei iha formamdu atu koloka bá aldeia atus ida resin, no programa sira hanesan area agricultura, peska no pekuariu,edukasaun, estatal no desentral la’o daudauk ona iha Munispiu Mamatutu Postu Administrativu Natarbora, Munisipiu Lautém Postu Administrativu Luro no Lautém, Munispiu Bobonaru no Munispiu Covalima inklui munisipiu sira seluk ne’ebe ministeriu identifika ona. (*)


