Reportajen : Ana Ribeiro
Dili (lifaupress) : Governu ho UNDP, Tersa-fiera (23/4/2024) iha Hotel Novo Turizmu, Dili, tersa (23/04). Realzia seminariu ko’alia kona-ba infraestrutura rurál no reziliensia klimátika, ne’ebé finansia husi GCF hodi proteje komunidade rurál sira no rikusoin fíziku husi dezastre sira ne’ebé kauza husi klima iha Timor.

Sekretariu Estadu Dezenvolvimentu Lokal (SEDL), Mateus Dos Santos Tallo, informa, atividade ne’e importante tebes, atu eleva kunhesimentu ba auoridade lokal sira iha jestaun mudansa klimatika.
“ Hafoin workshop ne’e, sei haree hamutuk liuliu ba servisu efisiensia no efikasia ba promosaun administrasaun, para hadia diak liu tan efisiensia husi Governu, liuliu projetu liga liu ba area rural.
Nune’e, depois implementasaun projetu liga ba PNDS ho PDN bele, hatene ona risku ba fatin implementa projetu ou lae? Tanba se lae, ita halo de’it, la hatene iha ona risku ba problema rai halai ninia,” nia dehan.
Governu Timor-leste sei nafatin servisu hamutuk ho UNDP, atu ajuda autoridade lokal sira no mos lideransa komunitária sira, indetifika diakliu tan.
Iha fatin hanesan, reprezentante UNDP, Libória Fátima Sávio, hateten, tinan-tinan hasoru dezastre rai-rahun naruk (El Nino), udan boot (La Nina), inundasaun, rai-slide, erozaun rai, anin-boot no nivel tasi sa’e. Nune’e presiza muda dalan ba dezenvolvimentu.
“ Liuhusi semináriu ne’e, aprezenta rezultadu no rekomendasaun prinsipál sira husi prátikante xave sira, kona-ba hadi’a polítika, matadalan, kódigu no padraun sira, ne’ebé eziste ona ba infraestrutura rural, hodi hadi’a no hadi’a integrasaun dezastre no prova klimátika no ninia operasionalizasaun,” Liboria dehan.
PNUD servisu hamutuk ho Governu Timor-Leste, liu-liu Ministeriu Administrasaun Estatal, Ministeriu Agrikultura, Peskas no Floresta no Ministeriu Turizmu no Ambiente, liu husi projetu ne’ebé hetan fundu husi FKD “Safeguarding Rural Communities no sira-nia patrimóniu husi dezastre sira, ne’ebé mosu iha Timor-Leste dezde fulan Marsu 2020 no sei kontinua to’o fulan Marsu 2026.
Nia dehan, Projetu ida-ne’e ninia objetivu mak atu proteje komunidade rurál sira no sira-nia rikusoin fíziku husi dezastre sira ne’ebé kauza husi klima liuhusi hasa’e reziliensia klimátika ba infraestrutura rurál vulneravel eskala ki’ik iha munisípiu alvu 6 ho alvu maizumenus benefisiáriu diretu 175,840, estimativa 15% hosi totál populasaun Timor-Leste nian.
Projetu ne’e, nia fokus prinsipál mak atu hatudu klima no dezastre ba tipu haat husi 130 unidade infraestrutura rurál eskala ki’ik liu-liu estrada rurál sira, sistema irrigasaun, fornesimentu bee no protesaun ba inundasaun ne’ebé iha tendénsia maka’as ba tipu haat husi dezastre sira ne’ebé iha prevalénsia iha Timor-Leste inklui inundasaun, rai-slide, erozaun no rai-rahun,”relata nia.
Tanba nee, foka liu ba atenuasaun impaktu dezastre hirak-ne’e nian liuhusi hadi’a planeamentu, implementasaun, monitorizasaun no avaliasaun no operasaun no manutensaun ba tipu infraestrutura hirak-ne’e liuhusi aprosimasaun inovativu sira hanesan jestaun bio-enjenaria no kapturasaun.
“ Ha’u kontente atu fahe projetu nia rezultadu prinsipál sira to’o ohin loron, Estabelese dadus no mapa kona-ba Avaliasaun Risku no Vulnerabilidade Multi-Perigu (MHRVA), no sistema dadus kona-ba lakon no estragus ho naran “Sistema Resposta Emerjensia Timor-Leste (TERS). Formasaun ne’e fornese ona ba parte interesada hotu kona-ba oinsá atu uza sistema hirak-ne’e ne’ebé sei tulun iha resposta dezastre no prova klimátika ba infraestrutura rurál eskala ki’ik liuliu planeamentu,” nia dehan tan.
Atualmente, implementa ona totál infraestrutura reziliente hamutuk 18, husi ne’ebé hamutuk 14 unidade infraestrutura sira kompleta tiha ona (6 estrada rurál, 6 sistema irrigasaun no 2 rejime abastesimentu bee) no haat sira seluk ne’ebé sei implementa antes. Projetu ne’e iha hela prosesu atu halo planu ba rejime 24 seluk ba implementasaun iha 2024 (10 estrada rurál, 7 rejime abastesimentu bee no 7 rejime irrigasaun).
Nia hatutan, kompletu jestaun bee-kaer liu husi intervensaun agroflorestal ne’ebé kobre totál hektares 70 iha munisípiu alvu 6. Dezenvolve ona matadalan kona-ba dezastre no prova klimátika kona-ba estrada rurál sira, sistema irigasaun no rejime abastesimentu bee. Matadalan sira-ne’e tradús ona ba dalen Tetun hodi fasilita kompriensaun no adosaun husi ema relevante sira.
Aleinde formasaun formál, projetu ne’e fó asesu ba ofisiál governu liu ema 200, ba plataforma online, Kursera ne’ebé bele hetan formasaun online no sertifikadu kona-ba asuntu oioin ne’ebé relasiona ho infraestrutura prova klimátika no dezastre. (*)


